sâmbătă, 16 august 2008

Povestea mea

Povestea mea a inceput undeva la ora 4:30 (dimineata), pe 16 august 1987, adica acum 21 de ani. Eram primul fiu al familiei mele, insa copilaria mea nu a fost foarte fericita. Pe cand aveam vreo 3 ani jumate tatal meu a decedat lasand in urma lui o vaduva cu doi copii, eu si fratele meu Bogdan, care avea un an jumate. Astfel nu am stiut niciodata ce inseamna sa mergi cu tatal tau la fotbal sau la alte activitatii care au loc doar alaturi de tata. Totusi la varsta de 10-11 ani, mama mea hotaraste sa se recasatoreasca; simtind pentru prima data ce inseamna cu adevarat sa am si eu un tata. Drept urmare, va aparea soramea, Anamaria, care mi-a adus multa fericire si bunastare in viata. Inceperea liceului la Grupul Scolar ''Mihai Viteazul''-Zalau a fost pentru mine un moment de rascruce in viata. Am fost pus sa-mi aleg domeniul in care vreau sa activez pe viitor, si facultatea la care o sa studiez. Norocul meu am fost ca am dat de Doamna diriginte Ticle Eva, care a stiut sa ma ambitioneze si sa ma sustina tot timpul. Astfel rezultatele de la Olimpiada nu au intarziat sa apara. Am fost primul elev din liceu care a luat un premiu (al-III-lea) la faza judeteana a Olimpiadei de Chimie. Urmeaza apoi, prin aprilie 2004 sa fiu declarat admis la facultatea de Chimie si Inginerie chimica UBB Cluj-Napoca. Rezulattea bune nu erau prezente numai la Chimie, la Biologie si Geografia am obtinut doi ani la rand premiul al-II-lea la Sesiunea de Referate siComunicate Stintifice. Totusi nu are nici un sens sa amintesc toate premiile si mentiunile obtinute, asa ca o sa trec mai departe-inceperea vietii de student. Rezultatul de la Bac, m-a facut sa fiu ceva mai increzator in fortele mele si sa incep facultatea cu o doza mai mare de gandurii pozitive. Acest lucru m-a ajutat sa trec cu bine peste prima sesiune, fiind singurul student de la mine in grupa fara restante. Totusi am invatat si eu ce e aia studentie adevarata cu restantele traditionale si cu invatatul pana la 4-5 dimineata. In momentul de fata ce sa zic? Privesc sper trecut si imi dau seama ca am fost destul de norocos in viata, ajungand cu bine la varsta majoratului american-21 de ani. Privesc spre viitor cu multa speranta asteptand sa-mi intemeiez o familie, si sa incep munca in domeniul pe care l-am ales. Insa cea mai mare preocupare a mea pentru viitor este transformarea Romaniei intr-o tara cu adevarat europeana si moderna din toate punctele de vedere. Faptul ca sunt nascut in aceasi zi cu celebrul star Madona, imi confera practic o doza de energie suplimentara. Sunt sigur ca prin gandirea mea social-democrata, voi reusi sa realizez tot ceea ce-mi propun in viata. In final tin sa multumesc tuturor celor care au dat un telefon sau un SMS sau chiar un ofline pe mess, cu un mesaj de felicitare pt mine........ma bucur ca nu ma-ti uitat!!!

Un comentariu:

Anonim spunea...

hm....sti cui ai uitat sa multumesti? celor care ti au lasat o felicitare virtuala pe hi5 (apropo de articolul cu hi5-ul si politica):P